Crina Costescu
Te-ai întrebat vreodată dacă nu cumva criticile pe care ți le aduce partenerul de cuplu sunt de fapt cel mai mare dar pe care ți-l poate oferi?
Chiar dacă mesajul este livrat într-un mod dur, disperat, imatur și dureros, chiar dacă izvorăște din propriile lui nesiguranțe, tu îl auzi cu un motiv – pentru că există un sâmbure de adevăr în el.
Cum crezi că ar fi pentru tine dacă ai renunța la defensivă, chiar și pentru un moment?
Această critică are potențialul să te elibereze din propria închisoare interioară, să aducă lumină asupra acelor părți din tine pe care nu le vezi și pe care poți alege să le vindeci.
Spre exemplu, dacă partenerul tău spune că ești autoritară și critică, poate că într-adevăr ești. Poate că acest lucru scoate la suprafață durerea unei copilării haotice, pe care încă nu ai vindecat-o.
Dacă partenerul tău spune că ești distantă și nu vorbești despre emoțiile tale, poate că are dreptate. Poate că acest lucru scoate la iveală rănile unei copilării în care conflictele și vulnerabilitatea însemnau suferință emoțională sau fizică.
Sau, dacă te critică pentru că muncești prea mult, poate că așa e. Poate că acest lucru dezvăluie o stimă de sine scăzută pe care încerci să o compensezi prin muncă excesivă.
Partenerul tău te va provoca inconștient să te confrunți cu mecanismele de apărare pe care le-ai dezvoltat de-a lungul timpului, iar tu, vei face același lucru pentru el.
Toate acestea nu sunt un semn că trebuie să fugi, ci un semn că e nevoie să privești către frica și durerea din tine care te blochează să te iubești atât pe tine, cât și pe el.
Fiecare critică poate fi o oportunitate de a descoperi părți din noi pe care le-am neglijat și de a ne folosi de ele pentru a crește și evolua.
